posdru signature

Şanse şi drepturi egale! – POSDRU/144/6.3/S/130458

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013

Investeşte în oameni!

Inegalitate de gen

Inegalitatea de gen apare ca urmare a concepțiilor tradiționale, culturale, referitoare la importanța rolurilor sociale ale femeilor și bărbaților. Astfel, poate exista discreditarea unui sex (de obicei a femeilor) sau toate deciziile au la bază stereotipurile de gen, ceea ce implică comportamente intolerante - sexiste, misogine.

Inegalitatea de gen vine din trecut, fiind întreținută nu numai de diverse teorii științifice despre inferioritatea unui sex față de celălalt, cât și de asumarea unui status quo în familie, educație, în viața profesională și cea socială, în general.

Măsurile și politicile adoptate în ultimii 50 de ani au dus la progrese semnificative, dar pentru a avea succes, este nevoie de schimbarea perspectivei față de drepturile fundamentale ale omului și de auto-asumarea eforturilor pentru aplicarea și protejarea lor, mai ales de către femei.

Mobbing (hărțuire psihologică)

Mobbing este un tip de hărțuire la locul de muncă, cu specific de hărțuire psihologică. Se definește ca o formă de agresiune psihică, intenționată și repetitivă, exercitată de unul sau mai mulţi agresori faţă de un individ, prin acţiuni negative, menite să izoleze persoana vizată și să o facă să sufere până cedează psihic și se poate ajunge la renunțarea la respectivul loc de muncă.

În practică, victima acțiunilor de mobbing este supusă unui stres psihologic, fiind ironizat, intimidat, umilit, discreditat și exclus în mod repetat de colegi și/sau de superiori prin glume, zvonuri, folosirea de apelative ironice, întreruperea constantă atunci când vorbește sau ignorarea completă, critici la adresa muncii și persoanei, etc., cu acordul tacit al restului angajaților, care au un comportament pasiv.

Mobbing-ul implică acţiuni subtile, repetitive, cu o durată de minim șase luni, care în timp îşi pot schimba forma de manifestare şi intensitatea, ce determină scăderea încrederii în sine a victimei și compromiterea perfomanţelor acestuia.

Între mobbing și bullying există o serie de asemănări și de deosebiri. Asemănările se referă la producerea unor comportamente nedorite de țintă, dar intenționate din partea hărțuitorilor, repetitive, pe o perioadă lungă de timp.

În timp ce mobbing-ul are de obicei ca ţinte persoane calificate peste medie, iar acțiunile de hărțuire sunt deghizate și relativ indirecte, acțiunile de bullying se concentrează pe angajaţi noi sau pe persoane considerate mai slabe („ţinte uşoare”).

Mobbing este mai mult o acțiune de grup, mai subtilă, iar bullying vizează de obicei o agresiune individuală, cu comportamente mai directe, puternic agresive, ce pot ajunge la agresiuni verbale și fizice mai intense.

Neutru din perspectivă de gen

Politicile și acțiunile neutre din perspectivă de gen nu au efect de discriminare și au impact egal asupra femeilor și bărbaților.

Norme de gen

Normele de gen se referă la un set de prescripții ce definesc rolurile de gen, respectiv modele de comportamente dezirabile specifice ale membrilor diferitelor grupuri sociale. Rolul normelor de gen este de a constitui un instrument de control social, de uniformizare a comportamentelor acceptabile, ca un referențial de validare a unor comportamente și de sancționare a comportamentelor neconforme.

Opacitate de gen

Se referă la incapacitatea de a recunoaște că rolurile de gen sunt diferite pentru femei și bărbați, în funcție condițiile specifice de mediu (social, cultural, economic, politic). Astfel, unele decizii, programe, politici sau comportamente opace la gen nu iau în considerare nevoile diferențiate în funcție de gen și nu furnizează soluții pentru stimularea egalității de gen, contribuind de fapt la menținerea stării discriminatorii existente.

Inversul opacității de gen este sensibilitatea de gen.

Paritate de gen

Paritatea implică o corelare între numărul de angajați dintr-un grup oarecare, pe un anumit tip de post, și numărul de persoane calificate din respectivul grup pentru acea categorie de post. Paritatea de gen este un indicator cantitativ, folosit pentru a evalua egalitatea relativă dintre femei și bărbați în anumite domenii (numeric sau procentual). De exemplu, când procentul de femei din total angajați într-o organizație este egal cu procentul de femei de pe piața muncii, atunci este atinsă paritatea de gen.

Paritatea de gen nu implică obligatoriu egalitatea de gen, ci măsura în care se respectă un anumit indicator stabilit pentru a compara evoluția într-un anumit domeniu.

Perspectivă de gen

Orice subiect poate fi abordat din diverse perspective. Perspectiva de gen se referă la examinarea tuturor aspectelor referitoare la impactul potențial asupra femeilor / bărbaților, în cazul unei decizii, unei strategii, unui program etc.

Plafonul de sticlă

Plafonul de sticlă sau efectul de obstacol transparent se referă la limitele pe care le are o femeie într-o organizație, pentru promovare. La fel cum o albină captivă într-o încăpere nu își dă seama că în fața ei este un obstacol transparent și încearcă într-una să iasă afară pe fereastră, la fel o femeie se luptă pe piața muncii cu o serie de impedimente nevăzute, care o împiedică să ajungă în pozițiile ierarhice cele mai înalte dintr-o organizație, fie ea publică sau privată. Obstacolele nevăzute sunt mai greu de depășit, fiind foarte dificil de identificat, mai ales că sunt de tipuri diverse: stereotipuri, prejudecăți, erori de logică și distorsiuni de gândire, reguli „nescrise” ale domeniului, tradiții sau strategii politice, având rolul de a menține un status quo agreat de cei aflați la conducere.

În special în cazul ocupațiilor „masculine”, fenomenul plafonului de sticlă are un rol semnificativ, sistemul protejându-se ca un club în care se intră pe bază de recomandare făcută de ceilalți membri.

Plângere contra discriminării

O declarație oficială, ce conține descrierea situației de discriminare, înaintată autorității relevante, conform legislației în vigoare, pregătită astfel încât să permită investigarea faptei reclamate.

Roluri de gen

Rolurile de gen reprezintă roluri sociale ale indivizilor, care includ seturi de acțiuni așteptate, asociate percepției generale a masculinității sau feminității la nivel de societate, considerate specifice unui anume sex. Rolurile de gen confirmă percepția față de o persoană, îi validează identitatea de gen în fața celorlalți.

Deși par a fi „naturale”, conforme cu regulile sociale și cu normele de gen, rolurile există atâta vreme cât nu sunt contestate de fiecare persoană, care poate decide la un moment dat să le modifice sau să renunțe la ele, ca nemaifiind caracteristice pentru stadiul de dezvoltare la care a ajuns.

Rolul de gen depinde de individ și de situație, nefiind strict legate de sexul real al persoanei. Astfel, o femeie poate avea la un moment dat un rol de tip „masculin” (de exemplu atunci când își alege o ocupație considerată a fi „masculină”), iar un bărbat poate avea un rol „feminin” (când, la locul de muncă, are comportamente considerate tipic „feminine” – se lasă intimidat, solicită program flexibil pentru creșterea copiilor etc.).

Mai mult, caracteristicile personale "externe" (haine, aspect, postură etc.) și cele “interne” (atitudini, credințe, moduri de gândire, echilibru emoțional etc.) pot fi sau nu în concordanță cu rolurile de gen, la fel cum nici deciziile luate sau acțiunile realizate nu sunt corelate cu un anume rol.

Rolurile de gen diferă mult în funcție de cultura și tradițiile locale și sunt dinamice, modificându-se în timp, pe măsură ce societatea evoluează.

Salariu egal

Este un principiu specific egalității de gen și urmărește reducerea discriminării directe, prin eliminarea salariilor diferite pentru muncă egală, în cazul femeilor.

Segregare de gen pe piața muncii

Segregarea, pe piața muncii, se referă la separarea ocupațiilor în ocupații „feminine” și „masculine”, ceea ce înseamnă că în anumite domenii sau anumite posturi vor predomina femeile, în timp ce în altele în cea mai mare parte se vor regăsi bărbați.

Segregarea pe orizontală apare ca urmare a intrării în mentalul colectiv a ideii că bărbaţii şi femeile posedă capacităţi psihologice şi emoţionale diferite, ceea ce impune ocuparea unor diferite locuri de muncă, în funcție de abilitățile de gen. Astfel, în IT vor lucra bărbați, în timp ce în spitale femeile vor ocupa posturile de asistente.

Segregarea ocupațiilor, corelată cu datele statistice despre nivelul salariilor din domeniile preponderent masculine / feminine determină scăderea prestigiului ocupațiilor „feminine”, care sunt considerate a fi mai simple, de rutină, de nivel ierarhic redus, în timp ce ocupațiile „masculine” sunt văzute ca fiind mai valoroase, mai complexe, mai creative și mai importante.

Segregarea pe verticală se referă la stratificarea ocupaţiilor, în funcţie de valoare, prestigiu social, autoritate, putere, nivel de pregătire şi venituri posibil de obținut. Cum, conform rolurilor de gen tradiționale, bărbații sunt cei care susțin familia iar femeile au menirea de a crește copiii și a avea grijă de casă, pare că bărbații trebuie să ocupe locurile de muncă de nivel înalt, iar femeile pe cele de la baza piramidei ierarhice.

Cum spunea o doamnă parlamentar, ca femeie și mamă, nu reușește să meargă seară de seară la restaurant cu colegii bărbați, pentru a pune țara la cale, iar din acest motiv nu poate promova în funcții importante, care se negociază în astfel de situații.

Segregarea de gen ar putea fi eliminată prin măsuri de echilibrare a rolurilor de gen, astfel încât nu doar femeia să aibă responsabilitatea pentru tot ce ține de casă și de familie.

Sensibilitate de gen

Sensibilitatea de gen se referă la atenția acordată diferențelor de gen, pentru a găsi soluțiile și a lua deciziile cele mai avantajoase pentru limitarea impactului potențial nefavorabil și maximizarea efectelor pozitive.

Sex

Se referă la caracteristicile biologice, anatomice și genetice care sunt specifice corpului de femeie și de bărbat, prin care se diferențiază sexele.

Statistică de gen

Date statistice care reflectă diverse aspecte din perspective de gen, în toate domeniile vieții umane.

Statisticile de gen folosesc date colectate diferențiat, în funcție de sex, care se analizează pentru a cuantifica aspecte de gen specifice, cu ajutorul unor metode și concepte adecvate pentru a capta și reflecta diversitatea elementelor de viață ale femeilor și bărbaților, ce iau în considerare efectele stereotipurilor de gen și ale factorilor sociali și culturali care influențează percepțiile de gen.

Stereotipuri de gen

Stereotipurile reprezintă constructe subiective, restructurabile, definitorii pentru anumite grupuri sociale, care au la bază niște generalizări nejustificate, pornind de la caracteristicile unui individ dintr-un grup pe care le atribuie apoi tuturor membrilor grupului și care influențează opiniile, judecățile, atitudinile și comportamentele celor care le aplică inconștient.

Stereotipul este ca o ştampilă, care multiplică o imagine, după un singur şablon și are la bază opinii, informații sau percepții prefabricate, moștenite sau preluate din diverse surse: familie, mass-media, școală, prieteni etc.

Gândirea stereotipică presupune încadrarea în şabloane, tendinţa de a categoriza, eticheta, conform unor păreri generalizatoare, preluate adesea de la alţii.

Stereotipul este o interpretare subiectivă a realității, care la nivel comportamental duce la discriminare, iar la nivel de atitudine la prejudecată, care reprezintă o atitudine negativă faţă de fiecare individ dintr-un grup.

Stereotipurile sunt o simplificare a realității și conduc la exagerări şi la judecăţi greşite (considerarea tuturor membrilor unui grup ca fiind identici cu prototipul grupului), care se obţin mai degrabă prin intermediul unor „mediatori culturali”, decât prin proprie experienţă. De regulă, sunt false prin însăşi natura lor, dar, pentru că sunt dobândite încă din copilărie, par extrem de viabile și sunt foarte greu de schimbat, rămânând cu încăpăţânare în mintea noastră.

Stereotipurile de gen au la bază rolurile și norme de gen și reprezintă niște etichete – sisteme de convingeri și opinii referitoare la caracteristicile femeilor și bărbaților, în legătură cu trăsăturile dezirabile privind masculinitatea sau feminitatea. Stereotipurile de gen condiționează persoana care le preia inconștient să fie sau să facă numai lucrurile recunoscute ca fiind specifice genului din care fiecare face parte, fiind, astfel, o cenzură auto-impusă, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, cu impact critic asupra potențialului lor de dezvoltare personală și profesională.

Iată o serie de stereotipuri de gen larg răspândite:

  • Femeile șoferi sunt periculoase.
  • Femeile blonde sunt proaste.
  • Femeile să stea la cratiță.
  • Femeilor le place să bârfească.
  • O femeie trebuie să fie supusă, pasivă, sensibilă, dornică de stabilitate.
  • Bărbații vorbesc puțin.
  • Bărbații nu plâng.
  • Un bărbat este competitiv, puternic, hotărât și stabil emoțional.
  • Bărbații sunt mai buni la științe exacte, la politică, sunt mai buni ingineri sau chirurgi.
  • Bărbații trebuie să aducă bani în casă.
  • Etc.

Problema cu stereotipurile de gen este că sunt foarte greu de auto-identificat, ceea ce face ca ele să tindă să devină profeţii care se autoîmplinesc, atâta vreme cât nu sunt niciodată contestate și nu se încearcă eliminarea lor.

Consecințele stereotipurilor de gen pot fi semnificative, pentru că pot determina, în timp, dezechilibre emoționale și tulburări de personalitate care uneori pot ajunge până la fenomene patologice serioase. Este cazul persoanelor care devin anorexice sau bulimice sau dependente de operațiile estetice, pentru a ajunge la idealul de frumusețe feminină sau al femeilor care se dedică până la epuizare activităților din gospodărie, pentru a se conforma așteptărilor pe care le consideră imuabile.

Subreprezentare

Situație în care femeile sunt într-un număr mult mai mic decât cel care ar reprezenta paritatea de gen, fie într-o organizație, într-un domeniu sau în poziții de luare a deciziilor

Tratatul Femeilor

Denumirea unui document „Convenția pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor” (CEDAW) – adoptat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite din 1979.

Pentru prima dată s-a arătat că stereotipurile de gen pot fi periculoase și un obstacol al implementării totale a drepturilor omului, specificându-se în Art. 5 că: ”Statele părți vor întreprinde toate măsurile necesare: (a) să modifice șabloanele sociale și culturale ale conduitei bărbaților și femeilor cu scopul eliminării prejudecăților și cutumelor sau toate practicile ce sunt fondate pe ideea inferiorității sau superiorității a uneia dintre sexe sau pe stereotipurile rolurilor pentru bărbați și femei”.

Victimizare

Constă în orice comportament advers – acțiuni negative și reprobabile, repetate, îndreptate către un angajat – apărut ca reacţie la depunerea de către acesta sau de susținerea unei plângeri sau acţiuni în instanță sau la alte instituţii competente, referitoare la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării.

Zonă de recrutare

Zona din care își recrutează un angajator angajații